ȘCOALA PRIMARĂ RROMI FILIASI, JUD.DOLJ
Activitatea A1. Legislatia despre diversitate
Obiective:
- Creșterea capacității de recunoaștere și acceptare a părinților / tutorilor elevilor din grupul țintă în materie de diversitate;
- Identificarea actelor normative internaționale și naționale cu referință la educația interculturală;
- Conștientizarea participanților în ceea ce privește incluziunea socială, toleranța și nediscriminarea.
Părinții au participat la o mese rotunde având ca temă LEGISLAȚIA DESPRE DIVERSITATE. Pentru o bună desfășurare a workshop-ului, au fost integrate activități interactive, active-participative care să alunge monotonia și plictiseala.
Temele abordate in cadrul intalnirilor desfaurate pana in prezent au fost: Reflectarea diversitatii etnice in actele legislative; Consiliul Europei si problema minoritatilor nationale; Identificarea actelor normative internationale si nationale cu referinta la educatia interculturala; Utilizarea adecvata a terminologiei de specialitate (Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Actul final al conferintei de la Helsinki; Conventia despre Drepturile Copiilor).
In urma participarii la aceste mese rotunde, parintii participanti in cadrul proiectului, au invatat sa integreze practic, in viata de zi cu zi, principiile existente in legislatia privind drepturile copiilor si nediscriminarea
Activitatea A2. Recunoasterea diversitatii si integrarea sociala
Obiective:
- Creșterea capacității de recunoaștere și acceptare a părinților / tutorilor elevilor din grupul țintă în materie de diversitate;
- Conștientizarea participanților în ceea ce privește incluziunea socială, toleranța și nediscriminarea.
Părinții au participat la o mese rotunde având ca temă RECUNOAȘTEREA DIVERSITĂȚII ȘI INTEGRAREA SOCIALĂ. Temele abordate in cadrul intalnirilor desfaurate pana in prezent au fost: Procesul globalizarii si diversitatea umana; Deschiderea fata de diversitate si arta convietuirii; Necesitatea educatiei de calitate fara discriminari. In cadrul intalnirilor au fost identificate principiile, valorile si normele comportamentale, adecvate convietuirii intr-o societate interculturala.
In urma participarii la aceste mese rotunde, parintii participanti in cadrul proiectului, au invatat sa constientizeze necesitatea educatiei interculturale, din perspectiva unei integrari armonioase in societate.
Activitatea A3. Toti impreuna la evenimentele comunitatii
Obiective:
- Conștientizarea participanților în ceea ce privește incluziunea socială, toleranța și nediscriminarea.
Părinții au participat la o mese rotunde având ca temă Toti impreuna la evenimentele comunitatii.
In cadrul intanirilor au fost prezentate si discutate etniile din cele 2 judete. Mesele rotunde desfsurate pana in prezent au avut ca scop constientizarea de catre parintii participantii in ceea ce priveste incluziunea sociala si toleranta, de identificarea in spatiu si timp a principalelor etnii conlocuitoare si explicarea particularitatilor etniilor conlocuitoare.
In urma participarii la aceste mese rotunde, parintii participanti in cadrul proiectului, au asimilat noi informatii referitoare la structura etnica a judetului, despre valorile unei comunitati cu structura etnica diversificata.
Activitatea A4. Parintii alaturi de scoala, pentru copii
Obiective:
- conștientizarea importanței implicării familiei în educația copilului;
- îmbunătățirea modelului de educație pe care îl practică în prezent părinții față de copii;
- înțelegerea mai bine a comportamentelor părinților față de copiii lor și îmbunătățirea relației.
Părinții au participat la o mese rotunde având ca temă: Parintii alaturi de scoala, pentru copii, adresata parintilor si tutorilor din grupul tinta.
Temele abordate in cadrul intalnirilor desfaurate pana in prezent au fost: Apropierea de scoala si de comunitate, in ciuda diferentelor; Respectul fata de om ca valoare sociala suprema; Diversitatea culturala; Incluziunea si coeziunea sociala; Toleranta, solidaritate, respect fata de diversitate.
In urma participarii la aceste mese rotunde, parintii participanti in cadrul proiectului au asimiliat informatii noi in spiritul realizarea interdependentei dintre valorile general-umane si valorilor interculturale, pentru integrarea in comunitate; au deprins atitudini constructive fata de diferente prin intermediul tolerantei si respectului. Acestia au invatat sa constientizeze valoarea tolerantei si respectului in cadrul unei societati multiculturale.
Activitatea A5. Ne cunoastem, ne intelegem
Obiective:
- dezvoltarea capacității de a cunoaște, înțelege obiceiurile și tradițiile culturaleꓼ
Părinții au participat la o masă rotundă având ca temă NE CUNOAȘTEM, NE ÎNȚELEGEM.
Temele abordate in cadrul intalnirilor desfaurate pana in prezent au fost: Te inteleg pentru ca te cunosc; Sarbatorile calendaristice si familiale; Datinile si folclorului etniilor conlocuitoare; Obiceiuri cotidiene.
In urma participarii la aceste mese rotunde, parintii participanti in cadrul proiectului au invat sa Identifice diferente in domeniul vietii materiale si spirituale; au invatat faptul ca inainte de a judeca un om, trebuie sa il cunosti si cel mai important trebuie sa ii respecti si sa il accepti.
Activitatea B1. Ma simt bine la mine in comunitate
Obiective:
- Cunoașterea colegilor, dar și descoperirea anumitor calități ale propriei persoane;
- Creșterea capacității de recunoaștere și acceptare a celorlalți elevi în materie de diversitate;
- Conștientizarea participanților în ceea ce privește incluziunea socială, toleranța și nediscriminarea.
Atelierul 1
Primul atelier din cadrul activității B1. Ma simt bine la mine in comunitate, a început cu prezentarea experților și a elevilor. A urmat jocul Mă numesc... și sunt ..... în care elevii și-au spus prenumele și au încercat să găsească o însușire care începe cu aceeași literă ca și prenumele (ex. Eu sunt Horia și sunt harnic). În continuare fiecare elev a primit câte o foaie A5 pe care au desenat o floare cu 4-5 petale. Pe fiecare petală a trebuit să scrie câte o calitate proprie. Pe rând și-au prezentat floarea și au discutat cu colegii despre calitățile fiecăruia, despre modul în care îi văd colegii, dacă percepția colegilor coincide cu ceea ce crede fiecare despre el însuși.
Lucrările au fost lipite pe tablă. Astfel s-a obținut floarea clasei, cu petale diferite. Scopul a fost acela de a realiza că, cu toate ca sunt foarte diferiți, ei formează un grup în care fiecare are locul lui și este acceptat așa cum este.
În partea a doua a întâlnirii s-a discutat despre entitățile culturale, scopul fiind acela de a afla reacțiile copiilor față de entități diferite de a lor. Facilitatorii au explicat elevilor că trăim într-o societatea interculturală, adică suntem înconjurați de oameni care au culturi diferite, dar care împărtășesc respectul reciproc și doresc să trăiască împreună.
Facilitatorul a desenat pe o coală de fliphart un cerc în care a scris SOCIETATE INTERCULTURALĂ, iar apoi a trasat raze. Elevii au scris razele respective ceea ce au aflat că înseamnă o societate interculturală, adică: TOLERANȚĂ, ACCEPTARE, SOLIDARITATE, DESCHIDERE, RESPECT, DIVERSITATE, COMUNICARE, CURIOZITATE etc. Elevii participanți au fost împărțiți în 2 echipe. Fiecare echipa a hotărât dacă primesc (ipotetic) sau nu în grupul lor următoarele persoane: un copil musulman / chinez, un copil pistruiat, un copil cu ochelari, un copil bâlbâit etc. Facilitatorii au pus întrebări de genul: ai dori să locuiască lângă tine, ai vrea să te joci cu el, ți ar plăcea să stea cu tine în bancă etc.). Firește că fiecare echipă a avut păreri diferite, unii dintre elevi fiind mai toleranți, alții deloc. Elevii au argumentat răspunsurile date. În final s-a tras concluzia că lumea în care trăim este o lume a interculturalității și trebuie să acceptam faptul că oamenii sunt diferiți atât în privința aspectului exterior, cât și a personalității. Întâlnirea a continuat cu completarea de către elevi a fișei Eu despre mine. Eu la mine în comunitate.
În final s-a subliniat, de către facilitator, faptul că trebuie să acceptam că oamenii sunt diferiți și că modul în care fiecare dintre noi înțelege și respectă aceste diferențe contribuie la dezvoltarea și progresul comunității. S-a reamintit că societate corectă, democratică trebuie să asigure șanse egale tuturor membrilor săi, plecând de la diversitatea și diferențele existente.
Atelierul 2
Al doilea atelier a pornit de la materialul existent în IO3 – Ținuta vestimentară populară din județele Dolj și Vâlcea și ținuta rromă, Capitolul 1 – Scurt istoric al zonei, și având la îndemână power-point-ul ce se regăsește și pe pagina web a proiectul, facilitatorul va prezenta elevilor o scurtă istorie a regiunii Oltenia și a județului respectiv (Dolj sau Vâlcea, după caz).
După prezentarea pe scurt a regiunii geografice Oltenia, s-a lucrat cu elevii o fișa de lucru. A urmat o scurtă prezentare a istoriei județului respectiv. De asemenea s-a discutat despre evenimente istorice locale, si daca acestea sunt sarbatorite. Dacă evenimentele povestite de elevi sunt cel puțin 3, se poate face o foaie de calendar cu aceste date. Pentru realizarea acestei foi de calendar copiii au fost împărțiți în grupe, fiecare grupă realizând propria foaie de calendar cu evenimentele istorice proprii locului respectiv, foaie în care acestea vor fi enumerate și descrise, pe scurt.
După aceea s-a trecut la completarea fișei de lucru nr. 2, fișă ce diferă de la județ la județ, după cum se va vedea și mai jos. La final se vor trage concluzii despre lucrurile invatate in cadrul atelierului.
Atelierul 3
Atelierul cu numarul 3 a început cu discuții legate de neamurile de rromi pe care elevii le cunosc că ar exista în zona lor. Pentru ca elevii sa poată să-și însușească cât mai bine noțiunile învățate primesc materiale tipărite cu neamurile de rromi despre care s-au discutat.
A doua parte a atelierului a fost jocul de energizare intitulat 1, 2, 3. Elevii au fost așezați într-un cerc și facilitatorul l-a desemnat pe elevul cu numărul 1. Colegul din dreapta are numărul 2, următorul 3, după care iar începe numărătoarea cu numărul 1 etc. La început fiecare elev și-a spus, în ordine, numărul. Când s-a ajuns din nou la primul elev, facilitatorul a oprit numărătoarea și a explicat copiilor că cei care au numărul trei în loc să spună trei trebuie să bată din palme. Cine greșește iese din joc. Jocul a continuat aproximativ 10 minute.
După aceasta elevilor li s-a explicat că în funcție de meseriile pe care le-au practicat strămoșii și de stabilitatea domiciliului, rromii se împart în mai multe neamuri:
- Neamurile foste nomade, îi include pe: argintari, căldărari, ciurari, ursari şi cocalari. În istorie, cocalarii erau considerați drept posibili urmași ai vechilor prelucrători de fildeș din India.
- rromii seminomazi, îi include pe cei care nu aveau un domiciliu stabil şi practicau nomadismul, însă pe arii restrânse, după care se întorceau de fiecare dată în aceeași localitate. Singurul neam seminomad de la noi este cel al spoitorilor (căldărari), adică al celor ce se ocupau de cositorirea vaselor.
Rromii sedentari îi includ pe: ciubotarii, fierarii, florarii, frizerii, geambașii, lăutarii, rromii de mătase, rudarii, zidarii şi vătraşii.
Pentru consolidarea cunoștințelor, copiii au primit fișe individuală de lucru.
Activitatea B2. Aspectul diferit ne face mai frumosi
Obiective:
- Formarea deprinderii de relaționare sănătoasă în absența sentimentelor de discriminare și marginalizare a celuilalt;
- Creșterea capacității de recunoaștere și acceptare a celorlalți elevi în materie de diversitate.
Atelierul 1
Primul atelier desfășurat în cadrul activității B2 – Aspectul diferit ne face mai frumoși a avut la bază lecturarea poveștii Școala tuturor, autor Andreea Ciocâlteu.
După lecturarea poveștii, copiii au răspuns la următoarele întrebări:
- Care sunt personajele acestei povești?
- Care este personajul vostru preferat? De ce?
- Ce alte personaje v-au plăcut? De ce?
- De ce era diferit Baron de colegii săi?
- Cum se termină povestea?
În continuare au completat o fișă de lucru intitulată Dreptul meu de a fi EU (vezi https://vreaueducatie.ro/materiale/materiale-online). Fișele elevilor din ciclul primar s-au bazat foarte mult pe imagini, iar fișele pentru elevii din ciclul gimnazial au avut ca bază diferite drepturi ale copiilor.
Partea a doua a întâlnirii a avut la bază discuții legate de drepturile copiilor prevăzute în România prin Legea nr. 19 / 1990, lege ce are la bază Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989. S-a pornit cu discuții despre dreptul la identitate și s-a discutat despre certificatul de naștere. Au completat fișa intitulată Cine sunt eu.
S-a continuat cu explicarea dreptului la familie al copilului. Copiii au aflat că pe lângă dreptul de a trăi cu părinții săi (cu excepția situațiilor în care se decide de către instituții abilitate), iar în cazul în care aceștia sunt separați au dreptul de a-şi menţine legăturile cu ambii părinți. Ținând seama că o parte din copii au părinții plecați la muncă în străinătate, facilitatorii au explicat copiilor că au dreptul de a părăsi orice ţară şi de a intra în propria ţară în scopul reunirii familiei.
Copiii au aflat că au dreptul la cea mai bună îngrijire medicală, dar au și îndatorirea de a mânca sănătos, de a merge la medic pentru controale regulate, să nu ignore niciun semn sau simptom care poate indica faptul că ceva nu este în regulă, să facă analize de rutină și teste recomandate de medicul de familie.
S-a detaliat ce înseamnă să mănânci sănătos. Copiii au aflat despre: piramida alimentelor, faptul că prima masă a zilei este foarte importantă, ea oferind hrană corpului și minții atunci când acestea sunt cel mai active și au nevoie de cea mai multă energie; faptul că fructele se consumă întotdeauna singure, între mese; recomandarea reducerii aportului de zahăr în alimentație. Discuțiile au continuat cu câteva norme de igienă zilnică.
În acest mod copiii au aflat că fiecare drept atrage după sine diferite îndatoriri. Tabla a fost împărțită în două părți: pe una din părți s-au trecut o parte din drepturile copiilor, iar pe cealaltă parte, cu ajutor elevilor, s-au completat îndatoririle aferente fiecărui drept.
Atelierul 2
In cadrul atelierului cu numarul 2, elevilor li s-a vorbit despre Declarația Principiilor Toleranțe adoptată în 1995, pe 16 noiembrie, în cadrul unei conferințe organizate la Paris, de către statele membre ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Această declarație prevede, printre altele, faptul că „toleranța presupune respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, a formelor de exprimare și a calității noastre de ființe umane.”
În țara noastră, prin Hotărârea de Guvern nr. 881 din 9 decembrie 1998, s-a alăturat țărilor care au adoptat Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice şi religioase ca document ce oferă o garanție a drepturilor minorităților.
În 2021 a fost promulgată în România Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. Potrivit acestei legi, prin „antiţigănism” se înțelege atât percepția referitoare la rromi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva rromilor, îndreptate împotriva rromilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor/ONG-urilor, liderilor comunităților rrome sau lăcașurilor lor de cult, tradițiilor şi limbii rromani.
Dupa aceste prezentări au început discuții cu elevii legate de teme precum:
- Convieţuirea între concetăţeni este bazată pe valori cum ar fi solidaritatea, respectul, responsabilitatea reciprocă şi cooperarea.
- Ce sunt normele sociale? Normele sociale sunt cele care reglementează implicit relațiile dintre ființele umane. Scopul său este de a facilita coexistența dintre persoanele care împărtășesc o comunitate. Normele sociale sunt un set de reguli nescrise care facilitează armonia și o bună conviețuire între oameni.
- Viața în societate implică o serie de drepturi şi datorii. Cunoaşterea şi practicarea lor ne vor ajuta să ne socializăm şi să trăim cu restul colocatarilor şi de fapt, să îmbunătăţim calitatea vieţii tuturor.
- Interes şi respect faţă de valorile etniilor conlocuitoare
- Reacţii faţă de alte entităţi culturale. (stereotipuri, prejudecăţi)
- Promovarea în cotidian a drepturilor omului - obstacol în calea stereotipurilor şi prejudecăţilor.
- Recunoaşterea şi acceptarea diferenţelor – TOLERANTA
- Activităţi de integrare interculturală
Joc: Planeta mea
Obiective: - exprimarea unor nevoi, dorinţe, aspiraţii personale, legate de mediu şi stilul de viaţă; - dezvoltarea creativităţii;
Fiecare elev a fost îndemnat să încerce să‑şi imagineze şi să descrie o “planetă personală”, respectiv o lume nouă, realizată după propriile preferinţe, căreia să‑i dea un nume, să o populeze şi să o construiască astfel încât aceasta să reprezinte idealul său. În funcţie de tema pe care dorim sa o discutăm, instrucţiunile îl pot îndemna pe “creator” să pună accentul pe un anumit aspect. De exemplu, să descriem mai în amănunt viaţa de familie pe planeta X, cum sunt copii, cum sunt relaţiile între oameni, între profesori şi elevi etc. “Pla‑ netele” fiecăruia vor fi apoi reprezentate grupului de elevi (fie într‑un grup de 6‑7 elevi, fie întregii clase).
Această descriere îl poate ajuta pe copil să‑şi exprime opiniile legate de diferite aspecte în mod indirect, cu o mult mai mare libertate decât în cazul unor întrebări sau discuţii directe de tipul “Cum ai vrea tu să se poarte colegii cu tine?”. Tocmai de aceea, este bine să lăsăm o cât mai mare libertate în imaginarea “planetei personale” şi să evităm judecărea critică a descrierilor obţinute.
Proiectul Regulamentul clasei
Obiectivele învățării:
Elevii au fost ajutați să realizeze un regulament pe care îl vor stabili împreună. Pe o foaie de hârtie A3, au notat regulile comune pe care le vor respecta în clasa / comunitatea lor. Regulile trebuie să reflecte principiile toleranței, non-discriminării și incluziunii.
Elevii au discutat ce se va întâmpla dacă cineva încalcă una dintre reguli. Acestia au fost ghidați de facilitator care a pus întrebări de tipul: Vor fi consecințe? Dacă da, de ce fel? Cum va fi controlată respectarea regulilor? Este aceasta responsabilitatea tuturor sau sunt desemnați responsabili pentru aceasta? Această măsură va ajuta sau va fi contraproductivă?
Elevii au fost liberi să formuleze regulamentul așa cum doresc, în măsura în care următoarele criterii sunt îndeplinite: toate soluțiile asupra cărora s-a căzut de comun acord sunt notate sub forma unor afirmații; toți elevii semnează regulamentul; locul și data semnăturii sunt scrise pe regulament.
Joc de energizare: Piticii, vulpea, pădurarul
În continuare facilitatorul a aplicat jocul de energizare intitulat Piticii, vulpea, pădurarul. Regulile jocul sunt:
– elevii vor numără de la 1 la 3;
– cei care au numărul 1 vor fi piticii, cei cu numărul 2 – vulpea, iar cei cu numărul 3 – pădurarul;
– facilitatorul povesteste o istorie despre aceste grupuri de oameni; de fiecare dată când vor auzi cuvântul piticii cei cu numărul 1 se vor ridica în picioare, după care se vor așeza la loc; la cuvântul vulpea același lucru vor face cei cu numărul 2, iar la cuvântul pădurarul cei cu numărul 3.
Atelierul 3
Al treilea atelier începe cu un exercițiu de energizare care are rolul de a pregăti elevii pentru activitate și ai antrena în realizarea cerințelor activității respective. Pentru realizarea acestui exercițiu elevii au fost împărțiți în 4 grupe. Câte un reprezentant al fiecărei grupe a extras un bilețel (facilitatorul are mai multe bilețele pe care sunt scrise denumirea unui sentiment: bucurie, tristețe, dezamăgire, indiferență, mânie, milă etc.). Elevii au avut la dispoziție 2 minute pentru a se gândi cum să mimeze ceea ce scrie pe bilețel. Celelalte echipe trebuie să ghicească ceea ce mimează elevii dintr-o grupa, și tot așa.
În continuare elevilor le este prezentată o scurtă trecere în revistă a costumelor din regiunea Oltenia. După această prezentare elevii vor primi o fișa de lucru, intitulată Ne cunoaștem și ne acceptăm, pe care o vor completa cu ajutorul facilitatorului.
După pauză fiecare copil a primit o planșă A4 pe care sunt desenate două siluete și o altă foaie de hârtie A4 pe care au desenat și au colorat în culorile tradiționale costumului rrom (o pălărie, un batic, o fustă plisată (ca la evantai), pantaloni, bluză/cămașă, încălțări). Apoi au decupat obiectele desenate și colorate și le-au lipit pe planșa cu cele două siluete. Următoarea cerință a fost să deseneze fețele personajelor. În final s-a realizat o expoziție cu lucrările elevilor. Prin intermediul acestui exercițiu elevii au identificat elementele cheie ale activității și atitudini pozitive față de cei din jur prin acceptare și toleranță.
Activitatea s-a încheiat cu completarea unui puzzle. Elevii au format grupe de câte 4 elevi, fiecare grupă având de rezolvat unul din puzzle-urile din Anexa 4. Acest exercițiu a avut ca obiectiv principal crea unui grup omogen la nivel de clasă și de a dezvoltarea lucrului în echipă în rândul elevilor.
Activitatea B3. Suntem mai bogati pentru ca muncim diferit.
Obiective principale:
- Cunoașterea unor momente importante în istoria rromilor, etnie puternic discriminată, și a modului în care aceasta a făcut față discriminării prelungite;
- Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă;
- Recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și grupuri.
Atelierul 1
Primul atelier desfășurat în cadrul activității B3 – Suntem mai bogați pentru că muncim diferit a avut ca scop trecerea în revistă a celor mai importante momente din istoria rromilor, atât la nivel internațional, cât și la noi în țară. Pentru începutul s-a urmărit un scurt filmuleț documentar (https://www.youtube.com/watch?v= cAxPz02XYh0).
După vizionare au avut loc discuții legate de desfășurarea evenimentelor, punctându-se, pe scurt, elemente ca:
- originea și migrarea rromilor din India
- prezența rromilor în Orientul Apropiat, nordul Africii și în Imperiul Bizantin
- situația rromilor în Țările Române
- Domnia voievodului rrom Ștefan Răzvan în Moldova
- situația rromilor din Transilvania
- dezrobirea rromilor în Țările Române
- rromii din România în perioada Interbelică
Elevii au fost puși să numere de la 1 la 3 (1, 2, 3, 1, 2, 3 ...). Toți elevii care au rostit cifra 1 au format o grupă, cei care au rostit cifra 2 altă grupă, iar cei cu cifra 3 cea de a treia grupă. Fiecare grupă a realizat un afiș pe o pagină A3, cu următoarele teme:
- grupa 1 – Originile și migrarea rromilor din India,
- grupa 2 – Robi rromi din Țările Române,
- iar grupa 3 – Dezrobirea rromilor.
Facilitatorul a pus pe catedră materiale text și grafice cu conținut specific celor trei teme. Elevii din fiecare grupă și-au ales materialele necesare pentru realizarea afișul. Apoi, unul din elevii fiecărei grupe a prezentat afișul celorlalți colegi de clasă.
Atelierul 2
Al doilea atelier din cadrul Activitatii B3, a avut ca temă ocupațiile tradiționale ale rromilor (prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului, lăutăria), dar și ocupații dispărute sau pe cale de a dispare (vezi site-ul proiectului). Vor urma discuții pe seama materialului prezentat.
În continuare elevii, cu ajutorul facilitatorilor, vor completa fișa de lucru.
JOC! Ghici ce unelte folosește...
Elevilor li se prezentă câteva meserii contemporane (pompier, balerină, frizer, fotograf etc.). De pe cartonașul rotund (vezi material site proiect), pe rând, elevii vor alege o meserie și vor trebui să pună pe sectorul respectiv de cerc cartonașul cu desenul ce reprezintă unealta specifică meseriei respective. De asemenea, elevii trebui să spună câteva propoziții despre meseria respectivă (ce se produce, dacă cunoaște pe cineva care practică meseria respectivă etc.). Urmează o serie de ghicitori despre meserii.
În partea a doua a întâlnirii, elevii au ascultat povestea întâlnirii dintre Barbu Lăutaru și Franz Liszt. Au avut loc discuții în care acestea au afla cine sunt cei doi protagoniști, își vor exprima părerea despre această întâlnire. Pana la urmatoarea inalnire, acestia au de realizat, pornind de la informații despre lăutari celebrii găsite pe internet, un afiș A3 cu date biografice, concerte celebre, fotografii etc. Copiii pot forma grupe de câte 4-5 pentru realizarea afișelor.
Atelierul 3
Al treilea atelier a început cu vizionarea filmulețul care se găsește accesând link-ul următor: https://www.facebook.com/watch/?v=1161384107605426. Pornind de la acesta, copiii au fost încurajați să povestească despre meseriile pe care știu că le-au avut bunicii lor sau alți oameni din comunitate și care astăzi se găsesc foarte puțin sau deloc. Au fost astfel amintite meseria de potcovar, cositorit vase, realizat bijuterii etc.
În continuare facilitatorii au povestit copiilor modul în care a avut loc naționalizarea și colectivizarea în țara noastră (vezi materialul postat pe site-ul proiectului) și cum aceste două schimbări majore au dus la dispariția anumitor meserii în rândul populației rrome. Copiii au aflat că rromii fără pământ sau cu pământ puțin sau înscris printre primii în colectiv. De asemeni au aflat că lipsa unei calificări a făcut ca mulți rromi să lucreze mai ales în minerit pentru că aici era nevoie de o mare forță de muncă. Alții au fost angajați ca muncitori necalificați, în noile fabrici și uzine ale statului. Femeile și-au găsit și ele locul în aceste noi întreprinderi. Rromii meșteșugări, care-și câștigau existența din vânzarea propriilor produse, au fost nevoiți să renunțe la meșteșugul lor şi să lucreze în noile fabrici sau uzine. Alți rromi colectau materiale refolosibile sau achiziționau pene, fulgi, bucăți de material textil, în schimbul cărora ofereau oale, diferite obiecte de sticlă, farfurii etc.
Copiii au fost ajutați să conștientizeze faptul că de deși rromii sunt recunoscuți în toată lumea în special ca lăutari, regimul comunist le-a interzis să mai cânte în limba rromani, permițându-le să cânte numai în limba română. Aceste măsuri erau menite să șteargă orice urmă de "diferență" dintre etnicii rromi şi populația majoritară. Pentru că nu mai erau lăsați să se exprime în propriul grai, mulți cântăreți rromi au părăsit ansamblurile populare din care făceau parte.
Facilitatorii noștri au pus accent pe faptul că, cu toate aceste greutăți, au existat și rromi care au reușit să-și păstreze ocupațiile străvechi: fierarii (buni meseriași i-au găsit un loc de muncă mai ușor în industria grea), cărămidarii (care au lucrat în zidărie, pe șantierele statului), căldărarii (puțini dintre ei mai confecționau căldări și cazane de țuică pe care le valorificau la sate, restul au lucrat în domeniul tinichigeriei), rudarii (s-au angajat în cooperativele meșteșugărești unde au continuat să producă obiecte din lemn) și comercianții (au fost cei care au reușit să-și practice meseria mai tot timpul, comerțul ambulant fiind tolerat de autorități mai ales pentru că mulțumea populația și satisfăcea necesități ale oamenilor pe care comerțul legal nu le mai acoperea, fiind deficitar).
În continuare s-a citit din lucrarea Mărturii documentare. Țiganii din România următorul text:
„ …n-aveam nici 16 ani împliniți în 1949, când m-am dus la fabrică, că adusese ăștia mașini, nu știu din ce țară, că deja aveau fabrică de țesătorie în Roșiori de pe timpul chiaburilor. Și 15 zile ne-a ținut așa să-nvățăm, să dăm examen și am dat, dar n-a putut să ne angajeze atunci în 1949, pentru că nu avea cine să monteze mașinile. Ne-a angajat abia în ianuarie 1950“.
Pornind de la acest text copiii au fost întrebați dacă cunosc asemenea întâmplări în comunitatea lor. Au fost împărțiți în grupe de câte 6 elevi . Fiecare grupe a primit ca sarcină de lucru ca până la viitoare întâlnire cu experții noștri să realizeze o mică anchetă socială, printre cunoscuții voștri (părinți, bunici, vecini etc.) în care să-i întrebați despre cum s-au descurcat în timpul regimului comunist, ce meserii au învățat, unde au lucrat, au mai folosit vechile lor ocupații etc. Ancheta se va finaliza cu realizarea unui afiș în care să cuprindă toate mărturiile aflate.
După pauză activitatea s-a reluat cu vizionarea filmulețului din link-ul de mai jos: https://www.youtube.com/watch?v=Alx43wuplpk
Pornind de la meseriile descrise în film, fiecare copil a spus ce meserie și-ar dori și de ce. Ei au scris pe câte un sticker în formă de frunză meseria pe care și-o dorește. Facilitatorii au desenat pe o foaie de flipchart un copac, iar elevii au lipit sticker-ele pe crengile copacului, realizând astfel Copacul cu viitoarele meserii al comunității noastre.
Atelierul s-a terminat cu completarea de către elevi a fișelor de lucru nr. 1 și 2. ( vezi material site proiect)
Activitatea B4. Familia si scoala imi dau aripi.
Obiective principale:
- conștientizare a diferențelor educație din familie și integrarea acestor diferențe în mediul școlar, pentru incluziunea socială;
- elevii vor fi capabili să manifeste atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți;
- învățarea valorile toleranței.
Atelierul 1
Primul Atelier desfășurat în cadrul activității B4 – Familia și școala îmi dau aripi a început cu discuții între elevi și facilitatori având ca punct de pornire relația dintre părinte – elev – școală. Elevii au fost încurajați să spună: dacă acasă discută cu părinții despre ce au făcut la școală, ce părere au despre profesorii lor (ce profesor le place cel mai mult și de ce / ce nu le place la anumiți profesori, fără să precizeze numele profesorului respectiv), dacă părinții îi încurajează să frecventeze cursurile și să își facă temele etc.
În continuare facilitatorul a notat pe o foaie de flipchart, împărțite în două, ce anume le place elevilor la școala, ce și-ar dori să facă și ce nu le place.
Atelierul a continuat cu completarea de către elevi a unui chestionar prin răspuns cu DA, NU NU ȘTIU la următoarele întrebări:
– Ce învăț este de folos?
– De obicei am succes la școală și aceasta îmi dă încredere în mine.
– Ceilalți colegi, profesori, membrii ai familiei mă plac dacă învăț.
– Dacă nu învăț, acest lucru are urmări negative.
– Ceea ce învăț este interesant.
– A învăța mi se pare distractiv.
După pauză activitatea începe cu un joc de spargere a gheții, intitulat Eu sunt... și îmi place să... . Elevii și-au spus numele și ce activitate de la școală le place. De exemplu: Eu sunt Jasmina și îmi place să cânt. În continuare s-a vizionat filmul cu titlul Origini diferite, aceleași idealuri – Integrarea, soluție de modernizare a comunității (https://www.youtube.com/watch?v= eLSSheJtnkQ). S-au purtat discuții cu copiii pe baza acestui film. Facilitatorul i-a încurajat să-și spună părerile, astfel încât elevii să se deprindă cu exprimarea liberă, fără trac, în fața celorlalți.
În finalul atelierului fiecare elev a primit câte o fișă tip explozie solară, având în centrul stelei cuvântul EDUCAȚIE și în vârful razelor întrebările: CINE? (Cine vă ajută să învățați cel mai mult?) CE? (Ce vă place cel mai mult la școală?) UNDE? (Unde v-ar plăcea să faceți anumite ore – științe, fizică chimie) DE CE? (De ce vă place să veniți la școală/ de ce vă place profesorul....?) CÂND? (Când / cu ce ocazie v-ați simțit cel mai bine la școală ?)
Atelierul 2
Al doilea atelier din cadrul activitatii B4, s-a relizat folosind materialele postate si pe pagina web a a proiectului (vezi sectiunea materiale online). Facilitatorii au prezentat copiilor din grupul țintă tipurile de instrumente. Pentru fiecare categorie s-a dat cel puțin un exemplu de instrument.
În continuare elevii au ascultat povestea muzicală Petrică și Lupul de Serghei Prokofiev (https://www.youtube.com/watch?v=N62_BmLhSvY), în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din Sibiu. Elevii au aflat că fiecare din cele șapte personaje este interpretat de un anumit instrument: vrabiuța este interpretată de flaut, rățușca de oboi, motanul de clarinet, bunicul de fagot, lupul de corn, vânătorii de tobe, Petrică de viori.
După audiție elevii au fost încurajați să exprime ce le-a plăcut și ce nu, dacă ar mai dori sa asculte astfel de opere muzicale etc.
S-a trecut la prezentarea instrumentelor folosite de tarafele lăutărești. Elevii au fost rugați să dea exemple de tarafuri pe care le cunosc și pe care ar dori să le asculte. S-a ascultat muzica de taraf (https://www.youtube.com/watch?v=PTjvYvnoO8E).
La sfârșitul întâlnirii, elevii au fost încurajați să interpreteze 2-3 melodii populare din zona respectivă.
Atelierul 3
In cadrul atelierului 3 din cadrul activitatii B4, pentru început facilitatorii au împărțit copiilor câte un post-it pe care aceștia au scris, fără a fi văzuți de către colegi, numele unei personalități. Este foarte important ca această personalitate să fie cunoscută de către toată lumea, de aceea este indicat să fie o vedetă, un sportiv, un actor, o personalitate din comunitate etc. Fiecare elev a lipit post-it-ul pe spatele colegului de bancă, fără ca acesta să vadă ce este scris pe foaie. Pe rând, elevii s-au plimbat prin clasă și au pus întrebări colegilor pentru a afla numele personalității de pe spatele lor. Colegii au avut voie să răspundă la o singură întrebare pentru fiecare coleg şi au dat doar răspunsuri scurte, de genul ”Da!” sau ”Nu!”. A câștigat elevul care a adresat cele mai puţine întrebări pentru a-şi afla identitatea secretă. Scopul acestui joc de energizare a fost acela de a încuraja formarea de întrebări și răspunsuri cu scopul de a afla anumite informații.
În continuare facilitatorii noștri au prezentat elevilor o scurtă istorie a limbii rromani, precum și faptul că de-a lungul timpului, populația rromă a renunțat, în mare, la limba de origine și și-a însușit limba comunității în care trăiesc. Astfel copiii au aflat că, conform recensământului populației din 1966, 42,5% din rromi au adoptat limba română, în timp ce 46,2% au păstrat limba rromani, iar 8,7% vorbeau limba maghiară.
De asemenea copiii au mai aflat că fiecare neam de rromi care trăiește pe teritoriul țării noastre s-au adaptat în mod diferit la comunitatea în care trăiește, unele neamuri păstrându-și în proporție mai mare limba, pe când altele au adoptat aproape în totalitatea limba noii comunități (vezi ANEXA 1). Astfel ursarii folosesc un dialect care conține cele mai multe cuvinte din limba română, însă se folosesc și multe cuvinte de origine rromani, modificate; spoitorii, care mai ales în Dobrogea, au împrumutat, în dialectul vorbit, multe cuvinte ce provin din limbile turcă și bulgară; gaborii, o ramură de rromi foarte mândri care locuiesc în curbura Carpaților, în Secuime, vorbesc limba maternă doar în familie și între prieteni, ei vorbind atât limba maghiară cât și limba română; rromii Carpatici, de-a lungul timpului, au adoptat modul de viață al populației majoritare care i-a acceptat, doar 15% dintre ei păstrând și astăzi valorile tradiționale; rromii pieptănari vorbesc în familie limba rromani de varietate valaho-rromă; lovari și rromungre sunt rromi care trăiesc în Transilvania și Banat și sunt vorbitori de limbă maghiară
În final atelierului elevii au completat fișa de lucru pe care o regăsiți postat in sectiunea materiale online.
Activitatea B5. Inteleg obiceiurile diferite de ale mele.
Obiective principale:
- identificarea componentelor esențiale ale moștenirii culturale comune;
- elevii vor conștientiza cele mai importante evenimente din viața unui om, începând cu nașterea și botezul, și vor afla modul în care aceste evenimente sunt sărbătorite la etnia rromă, dar și la români;
- cunoașterea obiceiurilor locale legate de naștere și botez.
Atelierul 1
Primul atelier desfășurat în cadrul activității B5 – Înțeleg obiceiurile diferite de ale mele a avut ca punct de pornire citatul lui George Coșbuc: A păstra obiceiul din părinți și strămoși și a nu pierde nimic din ce-ai moștenit, ca să lași întreaga ta avere sufletească nepoților, asta o face tradiția. Pentru început elevii au povestit modul în care se sărbătorește botezul în familiile lor.
Pe o foaie de flipchart, împărțită în două coloane, s-au trecut obiceiuri specifice copiilor români (într-o coloană) și obiceiuri specifice copiilor de etnie rromă (în cealaltă coloană).
După aceasta facilitatorul le-a povestit copiilor despre cele două tipuri de botez existente la rromi:
- unul creștin, desfășurat la biserică, după toate regulile religiei, cu preot și nași;
- unul denumit rromano bolimo (botez rrom), botez practicat încă din vremurile monade, considerat purificator; acesta, la rândul lui este de 2 tipuri: botezul pământului (copilul se așază la o răspântie de drumuri, spațiu considerat magic, și i se presară pe creștet puțin pământ, rostindu-se urări de bine și noroc, pentru a i se asigura calități precum frumusețea, bogăția și cinstea) și botezul focului (copilul este trecut de trei ori peste foc din brațele tatălui în brațele bulibașei și invers, în același scop purificator, de aducere a binelui în viața copilului, dar și pentru a fi protejat, focul fiind un element de purificare și de protecție).
Facilitatorul a desenat pe o foaie de flipchart o schemă recapitulativă a tipurilor de botez. Elevii au primit și ei câte un flayer cu noțiunile teoretice respective (vezi anexa 1).
De asemeni facilitatorul le-a vorbit elevilor despre băița de a doua zi, tradiție specifică românilor, la care participă numai femei (mama, nașa și alte rude ale copilului). Deoarece în apa pentru această băiță se pun diferite lucruri, elevi au scris / desenat pe tablă, în copaia desenată de facilitator, elementele ce se pun în băiță în familia lor. Astfel s-a realizat băița interculturalității.
În final fiecare elev a primit o pagină A5 pe care a trebuit să scrie o urare pentru un nou-născut din familia sa și să deseneze un obiect ce l-ar face cadou fratelui/sorei pentru ai aduce noroc, conform tradițiilor familiei fiecăruia.
Atelierul 2
Al doilea atelier a avut ca tema Obiceiurile. Deoarece obiceiurile calendaristice sunt o componentă importantă a culturii noastre tradiționale, iar printre cele mai răspândite și fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de sărbătoarea Crăciunului și sărbătorirea Anului Nou, în cadrul atelierului se discută despre aceste obiceiuri.
Pentru început, o parte dintre elevi povestesc colegilor despre tradițiile și obiceiurile păstrate în familia lor. Din cele povestite de copii se observă că sărbătorile rromilor corespund, în mare parte, sărbătorilor din calendarul românesc.
Obiceiurile comune pe care le-au amintit copii sunt:
- Colindatul – în ajunul Crăciunului băieții rromilor merg cu colindul, întâi la neamurile lor, apoi şi la români (gagii), încă de la primele ore ale dimineții; la români colindatul începe de 24 decembrie și la participă copii de ambele sexe;
- Sorcova – umblatul cu sorcova este un obicei de Anul Nou la care participă atât copiii rromi, cât și copiii români;
- Capra – acesta este un obicei comun, însă, după cum se poate deduce din povestirile copiilor, apar diferențe cum ar fi: în comunitatea rromă ritual este practicat de tinerii romi necăsătoriţi, în ziua de Anul Nou, pe când la români mersul cu Capra se face de la Crăciun până la Anul Nou;
- Steaua – este un obicei comun ambelor etnii; în Ajunul Crăciunului, copiii merg cu steaua pentru a vesti nașterea lui Iisus Hristos; facilitatorul a subliniat faptul că acesta este un obicei ce îl întâlnim la toate popoarele creștine;
Printre obiceiurile rome enumerăm:
- Vasilca sau Siva – obicei care se practică în ajunul sau în dimineaţa Anului Nou; femeile poartă, pe o tavă acoperită cu o pânză albă, capul sau râtul porcului (Vasilca), flori şi un pahar şi cântă colindul „Sivei” sau al Vasilcăi; se merge la vecinii sau la o rudă apropiată si se fac urări pentru anul ce va veni;
- Plugușorul – este o urare ce se face în ajunul Anului Nou, pentru belşugul recoltelor; specific acestui obicei sunt pocnetele de bici şi sunetele de clopoţei.
Elevii au fost grupați câte 4-5 și, pe o pagină A3, au realizează un poster cu obiceiuri de Crăciun și Anul Nou pe care ei le practică. Copiii au fost îndrumați să treacă pe afișe versurile obiceiurilor respective.
În partea a doua a atelierului copiii au realizat, în funcție de vârstă, un fulg de zăpadă sau un peisaj de iarnă folosind materiale refolosibile.
Pentru realizarea fulgului de zăpadă s-a folosit o foaie A4, din care s-a obținut un pătrat. Acesta s-a împăturit în 3, s-a desenat jumătate de om de zăpadă și jumătate de brăduț, după care s-a decupat pe contur, în final obținându-se un fulg de zăpadă format din oameni de zăpadă și din brăduți, care au fost colorați.
Astfel elevii au realizat un tablou de iarnă folosind: o foaie A4 cartonată, hârtie colorată, bețe de urechi, vată, culori și lipici.
Atelierul 3
Al treilea atelier din cadrul activității B5 – Înțeleg obiceiurile diferite de ale mele, a început cu jocul intitulat Lista cu cumpărături care are ca scop cunoaştere şi autocunoaștere, dezvoltarea limbajului, a creativității şi a imaginaţiei. Facilitatorul are o listă cu cumpărături, pe care sunt notate diferite obiecte (ex.: sac, funie, carte, creion, aparat foto, telefon mobil, portocale, mere, cartofi, roșii, castraveți, PC, ochelari, dulap, mașină etc.). Elevii au primit această listă pe rând, fiecare având ca sarcină să își treacă numele în dreptul a dou- dintre obiectele existente pe listă pe care ar dori să le cumpere. În final fiecare elev și-a ales două obiecte de pe listă. Facilitatorul i-a anunțat pe elevi că trebuie să decidă ce pot face cu acele 2 obiecte alese, dacă ar fi pe o insulă pustie. Fiecare și-a prezentat opinia.
Atelierul a continuat cu anunțarea temei: Obiceiuri de nuntă. O parte din elevi au povestit care sunt obiceiurile de nuntă pe care le cunosc din familia lor. La întrebarea Ai accepta să te căsătorești cu o persoană de altă etnie (bulgară, italiană, macedoneană, poloneză)? De ce da? De ce nu? Răspunsurile au fost foarte variate, unele pozitive și altele negative.
In final facilitatorii au prezentat câteva obiceiuri de nuntă din comunitatea rromă și câteva obiceiuri existente la români (vezi materialul postat in sectiunea material online). Au avut loc discuții legate de asemănări și deosebiri.